Pe data de 28 iulie, printr-o rezolutie comuna a Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS) si a coalitiei globale “Alianta Mondiala de Hepatita”, care reuneste grupuri reprezentative de pacienti din toate tarile lumii, a fost instituita Ziua mondiala a hepatitei.
In Republica Moldova Ziua mondiala a hepatitei este marcata anul acesta pentru prima data. Genericul acestei zile „Eu sunt numarul 12?” atentioneaza asupra faptului ca, in lume, fiecare a 12-a persoana traieste cu hepatita cronica B sau C.
Conform datelor statistice ale OMS, circa 2 miliarde de oameni au fost in contact cu virusul hepatitei B, 170 de milioane sunt infectati cu virusul hepatitei C si mai mult de 10 milioane — cu virusul hepatitei D. In fiecare an pe glob apar peste 100 de mii de cazuri de hepatita fulminanta, 400 de mii de hepatite cronice, 700 de mii de ciroze hepatice. Hepatita virala B provoaca anual 600 de mii de decese, iar hepatita virala C — 350 de mii.
In Republica Moldova anual se inregistreaza circa 5000 de persoane cu hepatita cronica si ciroza hepatica de etiologie virala, decedeaza circa 3000 de persoane, iar 200 de persoane devin invalizi. Conform datelor institutiilor internationale de specialitate, Republica Moldova se situeaza pe primul loc in lume la mortalitate prin ciroze hepatice.
Morbiditatea prin hepatite virale cronice a atins cifra de 894,8 de cazuri la 100 mii populatie, ducind la consecinte socio-medicale si economice grave, exprimate prin circa 31 mii de bolnavi cu hepatite virale cronice si 4,5 mii cu ciroze hepatice. Din toata gama de hepatite virale o reala amenintare pentru sanatatea populatiei o au hepatitele B, C si D.
Principalele cai de transmitere ale hepatitelor virale sunt: prin transfuzie de sange; prin utilizarea in comun a dispozitivelor medicale infestate, sau cum ar fi, de exemplu, in cazul consumatorilor de droguri injectabile prin ace de seringa contaminate; prin raporturi sexuale. Riscul de infectare cu hepatita persista si in cazul efectuarii piercingul-ui, circumciziei, tatuajului, in cazul nerespectarii conditiilor de sterilitate.
Hepatitele virale nu se transmit prin stranut, imbratisare, tuse, apa, alimente, nici prin utilizarea in comun a unor obiecte de uz casnic.
Atat in tarile dezvoltate, cat si in cele in curs de dezvoltare, din grupuri cu risc crescut de infectare cu hepatite virale fac parte consumatorii de droguri injectabile, hemofilicii, persoanele cu parteneri sexuali multipli si cu relatii sexuale neprotejate.
De cele mai multe ori infectia cu virusul hepatitei B nu are simptome clare sau nu se manifesta clinic, insa pot aparea oboseala, anxietatea, senzatia de greutate in hipocondrul drept, pierderea poftei de mancare, icterul, greata si voma, durerile musculare difuze, pruritul.
Pentru virusul B exista vaccin si administrarea lui din timp ofera sansa unei vieti fara de aceasta infectie, dar in cazul hepatitei C exista risc sporit de a dezvolta ulterior cancer hepatic sau hepatita cronica.
Co-infectia cu HIV si hepatitele virale B, C si D este o problema actuala pentru sanatatea publica, fapt legat de actiunea sinergica a acestor virusuri, care provoaca accelerarea procesului de afectare a ficatului.
Pentru combaterea hepatitelor virale B, C si D in Republica Moldova au fost implementate doua Programe Nationale, in perioada 1997-2011 cu un buget de 78 de mln 138 de mii de lei. In prezent, este pregatit pentru aprobare Programul national in domeniul dat pentru urmatoarea perioada de timp.
Serviciul de presa
Ministerul Sanatatii аl Republicii Moldova